Phoenix

I Phoenix sono forse la più celebre rock band romena e, negli ultimi tempi (pur cantando rigorosamente in romeno), è diventata abbastanza famosa anche all'estero (esiste un fan club anche in Italia: http://www.alfemminile.com/w/star/f130...). Per quanto riguarda la biografia, però, è impossibile trovare qualcosa che non sia scritta in romeno. Ne riportiamo una completa, confidando nel fatto che il romeno, lingua neolatina (seppure piuttosto...particolare), dovrebbe risultare comprensibile almeno in parte ad un italiano.

*

Transsylvania Phoenix (also known as Phoenix in Romania) is a Romanian rock band formed in 1962 in Timișoara by guitarists Nicu Covaci and Kamocsa Béla. Guitarist Claudiu Rotaru, vocalist Florin "Moni" Bordeianu and drummer Ioan "Pilu" Ștefanovici completed the early lineup. The group became famous in Romania in the 1970s when it started fusing their 1960s rock and roll sound with traditional folk music, thus pioneering the "ethno rock" subgenre.

After gaining popularity in Romania during the so-called British invasion in the mid-60s, the group changed its style to integrate Romanian folklore elements after vocalist Florin "Moni" Bordeianu emigrated to the United States. A new LP was released in 1972 and the band represented Romania in various Eastern Bloc music festivals throughout the 1970s. The group disbanded in 1977, when they illegally fled to West Germany. Latter attempts to regroup the members, both in West Germany and in Romania after 1990, failed to achieve the original success. They have been estimated to have sold over 2 million albums in Romania.[1]


(Da:http://interioare.free.fr/Phoenix/Phoe...)

Formaţia Phoenix, iniţial 'Sfinţii', s-a constituit ca formaţie de studenţi şi şcolari în 1962 în Timişoara. În vara aceea cîştigă locul doi la festivalul naţional al şcolilor din ţară; comisia alcatuită doar din cadre comuniste nu a înghiţit alura modernă şi stilul de interpretare cu influenţe vestice.

Gama modalităţilor de exprimare este enorm de largă, pornind de la formule 'unplugged' de chitare electrice şi acustice, vioară şi instrumente de suflat, pînă la combinaţii de formula 'rock' (chitare electrice, tobe , percuţie, bas) cu coruri şi orchestre sinfonice.

Rămînînd în afara acţiunilor şcolăreşti, sub conducerea lui Nicu Covaci, formaţia îşi dă numele de 'Sfinţii', considerînd parodia drept o glumă bună, avînd în vedere faptul că membrii erau cei mai non-conformişti draci ce au apărut pe scena românească vreodată. I se reproşeaza numele de 'Sfinţii', sub pretextul că propagă misticismul.

După scurt timp formaţia se rebotează în 'Phoenix', considerînd acest pas, o renaştere din propria-i cenuşă.

În anul 1968 participă la festivalul naţional studenţesc din Iaşi, la care, reprezentînd Timişoara, cîştigă 'Marele premiu al festivalului', ceea ce a însemnat începutul unei noi ere în istoria formaţiei.

Se înregistrează primul disc EP intitulat 'Vremuri' la casa de discuri Electrecord, disc care conţinea două compoziţii proprii şi două piese străine. Au loc turnee organizate de Agenţia Naţională de Impresariat Artistic.

În 1969 apare cel de al doilea disc EP intitulat 'Floarea stîncilor', cu patru compoziţii proprii.

În anul 1971 Ceauşescu, convins fiind că folclorul de tip nou reprezintă expresia cea mai sinceră si valoroasă a spiritului poporului român, impune ca toate ramurile artei să se inspire din acesta.

Nicolae Covaci profită de moment şi cu toata opoziţia membrilor formaţiei din acea vreme, schimbă radical stilul, producînd pentru prima oară în istoria muzicii româneşti o sinteză organică şi convingătoare a muzicii străvechi, de datini şi ritualuri precreştine cu groov-urile şi instrumentaţiile moderne tipice muzicii rock.

Acest gest de nesupunere nu a fost foarte apreciat de către autorităţi. Toate discurile scoase în acei ani 1970-1976 au fost supuse unor puricări şi trunchieri dure, dar ceea ce a rămas a fost încă îndeajuns de calitativ şi totodată incendiar, încît să creeze o adevărată noua mişcare în muzică.

Formaţia concepe o operă rock bazată pe legenda Meşterului Manole si înregistrează piesa 'Meşterul Manole' şi alte două melodii, şi produce un Maxi-Single cu acelaşi titlu.

Primul LP scos după trei sferturi de an de muncă şi după o documentare profundă în domeniul datinilor şi obiceiurilor pagîne s-a intitulat 'Cei ce ne-au dat nume', conţinînd un ciclu al anotimpurilor cu cîntece şi jocuri prelucrate şi compoziţii originale inspirate din acest folclor.

Următorul disc, produs în 1972, se intitulează 'Mugur de fluier', titlu cu o semnificaţie metaforică deosebită.

În iarna aceluiaşi an formaţia se retrage în munţi, unde rămîne timp de trei luni, perioadă în care se pun bazele operei rock 'Cantafabule', inspirat din semnificaţia mitologică a animalelor din fabule şi legende. Discul dublu înregistrat în primăvara anului 1973 este cea mai complexă şi evoluată lucrare a formaţiei.

În 1974 are loc giganticul concert de la Sarmisegetuza Dacica, unde formaţia 'Phoenix' cîntă acompaniată de 'Dubaşii din Brăneşti', concert filmat de televiziunea română, dar cenzurat apoi, apariţia formaţiei 'Phoenix' pe ecran fiind interzisă.

În anul 1976, sătul de teroare, Covaci pleacă în Olanda şi se stabileşte la Amsterdam, avînd sa se reîntoarca un an mai tîrziu. El scoate din ţară membrii formatiei şi îi aduce în Germania unde se stabileşte noul sediu.

După un frumos succes de început, formatia se dizolvă, membrii ei căutînd fiecare un succes personal. Krauser, Kappl si Lipan au încercat să se afirme sub numele de 'Madhouse'.

La sfîrşitul anilor '70 Covaci îşi alcătuieşte o altă formaţie, compusă din membrii de diferite naţionalităţi, cu care în 1981 produce LP-ul 'Transsylvania Phoenix'.

În anul 1980, 'Phoenix' cîştigă premiul acordat de 'Deutsche Phonoakademie'.

În anul 1988 formaţia se reuneşte încă o dată în jurul lui Covaci şi concertează de cîteva ori în Germania.

În anul 1989 are loc concertul de la 'Hyde Park' din Osnabrück, concert dedicat revoluţiei ce începuse în România.

În luna Mai a anului 1990 are loc prima întîlnire a lui Covaci cu publicul român dupa o absenţă de 13 ani, la festivalul de la "Palatul Copiilor" din Bucureşti, unde cîntă doar împreună cu M. Baniciu cîteva piese vechi cunoscute.

În acelaşi an 'Phoenix' cîntă la Paris în 'La cigalle' şi pregăteşte primul turneu în România în componenţa anilor ´70.

Din 1991 şi pînă în prezent 'Phoenix' concertează atît în România cît şi în diverse ţări din estul şi vestul Europei.

În anul 1993 apare CD-ul 'Cantafabule'.

În 1996, în urma unui nou contract cu casa de discuri Electrecord, se pun pe piaţă CD-urile 'Vremuri - Anii 60', 'Cei ce ne-au dat nume' şi 'Mugur de fluier'.

În 1997 apare CD-ul 'Aniversare 35'.

În anul 1998 'Phoenix' face cel mai gigantic turneu prin cele mai mari oraşe ale României.

În 1999 se înregistrează un Maxi-CD cu trei piese, numit 'Ora - Hora'. Urmează un turneu în Germania şi în România în componenţa noii formaţii.

Apare în anul 2000 noul disc intitulat 'La umbra marelui urs', însoţit de o varianta engleză 'In the shadow of the big bear', interpretată de fostul basist al formaţiei 'Black Sabbath', Malcolm J. Lewis. Are loc un turneu de prezentare a discului nou în Germania.

În prezent, 'Phoenix' sînt:

Nicolae Covaci - chitară, voce, compoziţie, fondatorul şi liderul formaţiei; membru din 1962
Ovidiu Lipan Ţăndărică - baterie; membru din 2001, anterior între anii 1974 şi 1978, respectiv între anii 1984 şi 1998
Mircea Baniciu - voce; membru din 2001, anterior între anii 1971 şi 1976 respectiv în anii '90
Mani Neumann - vioară, flaut, voce; membru din 1989, anterior între anii 1978 şi 1981